| 031209 ......................................................... doi ani mi-a fost inima aparata de melodiile astea penibil de siropoase. doi ani de liniste in ceea ce priveste pianul asta melodios si ziua asta ploioasa. si cum m-am speriat ca nu mai pot simti! si cum dintre toate sentimentele numai sta s-a intors. am sperat in iubire: sa simt din nou ca inima-mi bate in plus pentru cineva care ma asteapta undeva sau macar gelozie sa simt, sa ma intoarca pe dos din nou, sa ma scobeasca in stomac si sa ma lase fara puteri intr-un scaun undeva intr-o sala de asteptare. dar dintre toate sentimentele care ar fi putut sa se intoarca m-a atacat doar unul, mi-a bagat cutitul in spate si mi-a pus perina pe fata: dorul de casa. ......................................................... |